Deoarece intr-o anumita zona a Olteniei, in apropiere de municipiul Bailesti,
si anume in comuna Galiciuica, sunt dificultati cu semnalu' unui operator, la
care familia are abonament(e) de mult timp (GOLD), m-am gandit sa rezolv cumva
problema.
M-am gandit ca problema ar trebui tratata ca receptia unui semnal TV foarte slab
in banda UIF (cum era cazul posturilor sarbesti), asa ca am inceput sa caut prin
cartile pe care le am.
Din cartea "Receptia TV la mare distanta", scrisa de dl. Mihai Basoiu si aparuta
la Editura Tehnica din Bucuresti in 1989, la subcap. 4.4.3.Instalatie de
receptie cu relee pasive, am scot o parte care ne-ar interesa:
... asigura receptia in zonele de "umra" ale semnalului TV. In fig. 4.8 este dat
cazul in care intre emitator si receptor se interpune un obstacol natural (poate
fi si artificial) care face imposibila receptia. In acest caz, pentru receptie
se utilizeaza 3 antene de canal in loc de una. Pe obstacolul respectiv se
monteaza doua antene identice, de castig, cat mai mare. Antena I este receptoare:
ea capteaza cimpul TV transmit de emitator si prin cablul coaxial de pierderi
mici il transmite la antena II care il emite la randul sau, directiv spre antena
III de receptie propriu-zisa.
Cu o astfel de instalatie, in cazul unor obstacole de dimensiuni (latime) relativ
mici, zeci de metri, ulilizand un cablu de buna calitate si antene directive,
pierderile in releul pasiv (antena I - antena II) sunt de circa 20...30 dB.
In cazuri extreme, cand distanta dintre antenele I si II este relaliv mare, zeci
...sute de metri si semnalul receptionat chiar de anlena I este de valoare relativ
mica (mai mic sau de ordinul milivoltilor) intre cele doua antene, pe cablul
coaxial se intercaleaza un amplificator de canal cu amplificarea suficidnt de
mare pentru a compensa pierderile sistemului. In acest caz cea mai dificila
problema tehnica este asigurarea alimentarii amplificatorului, avand in vedere
ca totusi obstacolul se afla la o distanta destul de mare de receptor (km).
In mare, trebuie folosite 2 antene legate printr-un cablu coaxial cu pierderi mici,
una orientata inspre releul operatorului de telefonie, iar cea de-a doua spre zona
unde dorim semnal.
Antena III mentionata in materialul anterior este cea din telefonul mobil.
In cartea respectiva in subcap. Antena Yagi cu 12...30 elemente pentru UIF
gasim date despre aceasta antena, dar exact pentru frecventa care ne "trebuie"
nu gasim informatii, asa ca am studiat si sursa materialului, adica cartea "Antene"
(traducerea din lb. germana a celei scrise in 1968 de dl. Eberhard Spindler) aparuta
la Editura Tehnica din Bucuresti in 1983.
Din cartea respectiva, am ales varianta de antena Yagi cu 10 elemente, deoarece nu are
o lungime prea mare (513mm), pentru frecventa noastra de 900MHz.
O alta caracteristica a unei antene Yagi pentru GSM este ce se monteaza la 900
fata de o antena TV, deci polarizarea este verticala:
Tot cautand pe net, am gasit ca e uzuala configuratia urmatoare: antena Yagi + amplificator + antena monopolara.
Acel amplificator (repeater/booster) trebuie sa fie bidirectional, asa ca pentru moment raman la partea de
releu pasiv, adica fara a avea un amplificator, doar antena Yagi si cea monopolara (sau tot o antena Yagi).
Antena Yagi are o impedanta de 300 de ohmi, iar cablul coaxial 75 de ohmi, asa ca ne trebuie o bucla de adaptare:
